GIS Urban

Un sistem capabil să asambleze, să păstreze, să manipuleze şi să afişeze informaţii geografice de interes administrativ local (cadastru, urbanism, utilităţi publice, taxe şi impozite locale etc.) reprezintă un GIS urban.

Un GIS urban stochează la nivelul aceleaşi baze de date informaţiile grafice şi cele textuale şi realizează automat analize geografice, utilizând informaţia vector şi un pachet de programe specifice.

Volumul mare de informaţii conţinute de planurile şi documentaţiile existente la nivelul administraţiei publice locale, perisabilitatea şi manipularea dificilă, dificultăţile în interpretarea şi analiza acestora, determină instituţiile publice să aloce importante resurse financiare în scopul realizării aplicaţiilor de GIS urban.

În administrarea unei localităţi există mai multe instituţii care folosesc aceeaşi categorie de date, pe lângă cele specifice activităţii lor proprii. De exemplu, datele privind bunurile imobile şi proprietarii sunt necesare operatorilor de cadastru, direcţiilor de impozite şi taxe locale, serviciilor de urbanism, furnizorilor de utilităţi publice etc. Datele privind arterele de circulaţie sunt necesare societăţilor de transport de călători şi mărfuri, serviciilor de poştă, unităţilor de pompieri, inspectoratelor de poliţie rutieră etc.

 Această situaţie impune realizarea de sisteme integrate prin colaborarea tuturor utilizatorilor, pe de o parte pentru a evita redundanţa datelor, iar pe de altă parte pentru a utiliza aceeaşi referinţă geografică, mai precis aceeaşi hartă digitală de bază pe care fiecare utilizator să o poată completa cu datele specifice domeniului său de activitate.

Aplicaţiile GIS urbane urmăresc două scopuri principale:

• administrarea şi monitorizarea teritoriului localităţilor;
• planificarea dezvoltării urbane.

Pentru a realiza cele două scopuri propuse se proiectează şi se realizează o bază de date care este exploatată folosind funcţii diferite.

De exemplu, pentru realizarea obiectivelor care urmăresc administrarea şi monitorizarea unei localităţi predomină funcţiile de interogare a bazei de date după atribute de genul: proprietar, parcelă, construcţii, adresă poştală, etc.. În acest caz o importanţă deosebită o are actualizarea permanentă a datelor.

Pe de altă parte, în aplicaţiile destinate planificării predomină funcţiile de analiză şi modelare (drum optim, timp de intervenţie, zonă afectată etc..

Datele reprezintă cea mai importantă componentă a sistemului şi se obţin prin măsurători directe, teledetecţie, observaţii în teren, preluare de imagini etc..

Componenta hardware necesară aplicaţiei GIS este cea care se regăseşte în cadrul oricărei configuraţii de reţele de calculatoare.

Componenta software este dezvoltată în funcţie de cerinţele specifice fiecărui utilizator.

Componenta personal cuprinde atât specialiştii care proiectează, realizează şi menţin sistemul, cât şi pe cei care îl utilizează ca instrument pentru rezolvarea problemelor din domeniul lor de activitate.